“…ceea a spus Orwell în cărțile lui va fi nimic față de ceea ce se va întâmpla. Nu vom mai putea să distingem realitatea de ficțiune și vom trăi într-o realitate așa cum ne este servită ea de cei care sunt interesați”. (Mircea Miclea, profesor de psihologie la Umiversitatea Babes Bolyai) Gandirea critica, inteleasa ca un mod de a rationa corect, clar si, mai ales, autonom, fara a fi influentat de opiniile altora, a fost intotdeauna considerate o calitate a omului. In societatea contemporana insa, data fiind explozia informationala care face extrem de dificila trierea informatiei, ea a devenit o necesitate. In 2015, gandirea critica era plasata pe locul al patrulea dintr-o serie de 10 abilitati necesare omului in societate, in primul rand pe piata muncii. In 2020, se preconize ca va trece pe locul al doilea (cf. Future of Jobs report, World Economic Forum) In absenta gandirii critice, care sta la baza tuturor competentelor cheie si transversale, omul este agresat si umilit de manipulari sau de propriile decizii proaste. 75% din populatia Europei are incredere in TV si 49% are incredere in noua media (Internet, media sociala), cf. Digital News Report 2019 – studiu realizat de Reuters institute si Universitatea Oxford. “Respect persoana X pentru ca are multi followers”, “Cumpar medicamentul X pentru ca a spus la TV ca este bun”, “Votez cu partidul X pentru ca asa a spus primarul” sunt tot atatea erori de judecata generate de o slaba gandire critica, de necunoasterea factorilor interni (erori de logica, erori cognitive, biasari cognitive) sau externi (dificultatea discernerii informatiei adevarate de cea falsa, recurenta manipularii in viata de zi cu zi) care ne pot afecta modul in care judecam lumea. Efectele sunt, adesea, dramatice. Deciziile gresite cauzate de absenta gandirii critice pot conduce la esecuri repetate, scaderea stimei de sine, depresii etc. Acestea sunt cateva motive pentru care UE acorda un interes sporit dezvoltatii gandirii critice in educatie (cf. Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării) Atentia acordata gandirii critice in sistemul formal de invatamant incepe sa se faca simtita (exista deja, in unele tari europene, inclusive Romania, programe pilot care testeaza efectele predarii gandirii critice sau, tot in scoli, accidental, cluburi de dezbateri), dar este inca insuficienta. Revine, in opinia noastra, educatiei nonformale sarcina de a deveini un catalizator al dezvoltarii gandirii critice a tinerilor. In cadrul analizei de nevoi a proiectului, organizatiile partenere au realizat o analiza SWOT si, totodata, au gandit si au derulat un experiment. Au ales o secventa de campanie electorala cu un discurs al urii (din tara proprie) si au prezentat-o unui grup de 10 tineri cu care lucreaza de obicei, in total 130 de tineri (14-25 de ani). Selectam raspunsurile la doua intrebari. 1. Ati vota cu partidul respectiv? - 55% dintre tineri au raspuns „Da” 2. Considerati ca discursul este plin de ura/ discriminatoriu/...? – 22% „Da”, 40% „Nu stiu” Din acest motiv am initiat proiectul Empowering Critical thinking (ECRIT). Grupul-tinta principal este format din 37 de lucratori de tineret (34 cursanti si 3 formatori) din 10 organizatii din 9 tari, 6 din Program (GR, IT, PT, RO ARVIS, RO, ES, TR) si 3 Partenere (AM, AZ, UA). Obiectiv general Imbunatatirea nivelului de competenta si a calitatii activitatii profesionale a lucratorilor cu tinerii in domeniul gandirii critice. Am dezvoltat competentele acestora in domeniul Gandirii critice, prin intermediul unui curs de formare realizat cu mijloacele educatiei nonformale, pentru a fi capabili sa sprijine tinerii (14-25 ani) in procesul de dezvoltare a gandirii critice. Competentele au fost recunoscute de certificari (Youthpass, Certificate) oferite de coordonator la finalul cursului,18 iunie 2022. Obiective concrete. Cei 34 de cursanti: 1. Au dobandit o cunoastere aprofundata a problemei gandirii critice: cauze interne si externe ale absentei gandirii critice, abilitati necesare pentru gandirea critica, solutii pentru dobandirea acestor abilitati 2. Si-au format/ sporit abilitatile in lucrul cu tinerii prin experimentarea de solutii pentru a forma la tineri abilitatile care conduc la o gandire critica 3. Au creat premisele unei atitudini si unui comportament proactiv prin proiectarea si punerea in act a unui program de interventie pentru dezvoltarea gandirii critice a tinerilor