Cand am inceput sa conturam proiectul „Greening the Future”, ne-am pus intrebarea: ce putem face concret, la nivel local, pentru ca tinerii sa devina mai constienti si mai activi in ceea ce priveste problemele de mediu? Dincolo de teorii, statistici si postari online, noi am vrut sa vedem o schimbare reala, pornind de la noi si de la colegii nostri. Proiectul a fost gandit ca o reactie la nevoile pe care le observam zilnic in comunitatile din Gorj – lipsa de informatii practice despre sustenabilitate, dezinteresul pentru implicare civica, ideea ca „altii trebuie sa se ocupe de problemele mediului”. Am pornit de la dorinta sincera a unui grup de tineri din Asociatia Eco Challenge care, prin experienta de voluntariat si prin dialogul direct cu colegii din licee, au simtit ca e nevoie de mai mult decat o ora de dirigentie sau un afis pe hol despre reciclare. Asa a luat nastere „Greening the Future” – un proiect prin care am vrut sa testam daca putem crea contextul potrivit in care tinerii sa invete, sa se implice si sa genereze schimbare in jurul lor. Ne-am propus sa construim un proces educativ care sa imbine metodele non-formale cu actiunea concreta. Am vrut ca tinerii sa nu mai fie doar spectatori, ci sa devina organizatori, facilitatori si promotori ai unei vieti mai sustenabile. Astfel, am lucrat cu 60 de tineri din scolile din Godinesti, Tismana si Pestisani, iar in jurul lor s-au coagulat activitati, ateliere si evenimente publice care au functionat ca adevarate spatii de invatare si participare. Unul dintre obiectivele cheie a fost cresterea nivelului de alfabetizare ecologica – si nu ne-am limitat la notiuni de baza, ci am construit sesiuni interactive in care participantii sa inteleaga, de exemplu, impactul deciziilor de consum asupra mediului sau sa exploreze concepte ca amprenta ecologica si economia circulara. Totodata, ne-am dorit ca acesti tineri sa-si dezvolte si competentele civice, motiv pentru care i-am implicat in actiuni cu vizibilitate publica: de la evenimente comunitare precum Ziua Pamantului sau Ziua Mediului, pana la flashmob-uri si campanii de constientizare in spatii centrale din Targu Jiu. Foarte important pentru noi a fost si sa formam o echipa de lideri de tineret. Am selectat 12 liceeni pe care i-am format si sprijinit sa devina coordonatori locali ai activitatilor eco si de tineret. Ei au organizat ateliere, au comunicat direct cu colegii lor si au fost liantul dintre ONG si scoala. A fost pentru multi prima experienta reala de leadership si au crescut enorm in perioada proiectului. Un alt obiectiv care ne-a motivat a fost acela de a deschide canale reale de dialog intre tineri si adultii cu putere de decizie. In mod special, ne-am dorit ca mesajul nostru ecologic sa ajunga la autoritati, la profesori, la comunitatea larga. Prin evenimentele organizate si prin pilotarea unor sesiuni de educatie ecologica in alte ONG-uri din Gorj, am reusit sa ducem proiectul dincolo de peretii scolii. Dincolo de cifre si indicatori, „Greening the Future” a fost pentru multi dintre noi un proces de redefinire a relatiei cu natura si cu comunitatea. Am invatat ca schimbarea nu vine dintr-un discurs, ci din implicare constanta. Ca atunci cand pui tinerii in centrul proiectului si ii tratezi ca parteneri reali, nu doar ca beneficiari, rezultatele vin natural. Iar faptul ca totul s-a bazat pe 3 evenimente cheie, atent pregatite – Ziua Pamantului, Ziua Mediului si campania publica de final – a oferit structura si ritm proiectului, permitand ca intre momentele de varf sa construim un proces educational autentic si coerent. Ne-am dorit ca acest proiect sa fie un inceput – un model care poate fi replicat si adaptat si in alte comunitati din tara. Si credem ca am reusit, pentru ca in final, cei 60 de tineri nu au fost doar participanti, ci au devenit mesageri ai unei mentalitati verzi, mai responsabile si mai solidare.